VULPEA ȘI BURSUCUL de Al. Donici - „Da' dincotro și unde  Alergi tu așa iute?" Bursucu întâlnind pe vulpe-a întrebat. - „Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat,     Sunt, iată, surghiunită ! Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită      La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat,      Și sănătate-mi am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznica urgie,       Pe niște pâri nedovedite       Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui?" - „Nu, dragă cumatră; dar când ne întâlneam,       Eu cam ades vedeam:       Că tu pe botișor        Aveai și pufușor."        Se-ntâmplă și la noi de vezi, Cum altul, având loc, așa se tânguiește,        Încât îți vine mai să-l crezi,        Ca abia din leafă se hrănește.        Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ai vre să stai,        Să-i faci curata socoteală        Pentru venit și cheltuială, N-ai zice ca bursucu; că are „pufușor        Pe botișor?"