luni, 14 noiembrie 2011

GUSTUL ALB AL POEZIEI

COPIERI

HAIKU

Vechiul eleșteu –

O broască sare în el

Zgomotul apei.

*

Pe un ram uscat

o cioară se așează

amurg de toamnă.

*

Floare albă de lotus –

Călugărul nu se decide

să o taie.

*

Cu ridichea smulsă

cineva arată drumul

unui străin.

*

Doar iarba verii

a mai rămas

din visul războinicilor.

*

Vântul aduce

destule frunze uscate

să fac un foc.

*

Ultima zi din an –

îmi ascund părul alb

din privirea tatălui.

*

Am tăiat bujorul

și spiritul meu pare golit –

amurg.

*

Se duce anul –

motanul pare indiferent

lângă sobă.

*

Hoțul a furat totul

dar mi-a lăsat

luna la fereastră.

*

Lună plină

nu-mi ajung lacrimile

să-mi exprim admirația.

*

Lună rece –

Chiar și cocorul

Strigă tânguitor în noapte.

*

De unde a venit

aproape de trestia de pe mal

luna toamnei târzii?

*

Dacă vrei luna

ți-o dau – dar caută

s-o prinzi.

*

Lună plină –

și tu te grăbești

într-acolo?

*

Ca întotdeauna

se înalță peste munți –

luna din seara asta.

*

Coarnele cerbului

bat la ușa mea –

răcoarea toamnei.

*

Liniște...

zborul păsării rotește

o frunză uscată.

ACESTE POEZII VIN DINTR-O ALTĂ DIMENSIUNE, ACCESIBILĂ DOAR CELOR CARE IUBESC ȘI ÎNGRIJESC CUVÂNTUL.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu